Ne este foarte greu să iubim sau să fim iubiți. Dar nu ne gândim niciodată că dacă respingem ceva la noi, respingem însăși divinitatea care ne-a creat.
Când nu acceptăm ceva la noi, cum să acceptăm ceva din afară? Apoi, pentru a ascunde această respingere de sine, ne acoperim fața cu alte fețe – pentru unii părem fericiți, pentru alții ne punem masca tristeții. Pentru unii punem masca autoritară, pentru alții afișăm o față blândă. Schimbăm în permanență măștile, cum să reușim să ne mai și relaxăm?
Fără starea de relaxare și calm, cum să întâlnim divinitatea? Nu înseamnă că divinitatea nu este aici, dar suntem atât de ocupați că pur și simplu noi nu suntem prezenți. Ne învârtim ca un leu în cușcă în timp ce divinitatea stă chiar alături de noi. Este mare adevăr în vorba aceea: „Doar fii! Stai liniștit și cunoaște-l pe Dumnezeu!”. Asta e tot ce ți se cere, să începi din interior și să te accepți așa cum ești. Să te accepți cu tot ceea ce ai făcut sau nu. Cu tot ce ai ratat sau nu. Apoi vei accepta și tot ce este în prezent și vei putea începe să-ți trăiești viața fără contradicții.
Nu te întreba ce să faci, tu doar fii bine cu tine. Numai atunci când ești centrat acțiunile tale vei crea din spațiul energiei armonioase.
Totul depinde nu de ce faci, ci de cine ești.
Iată o mică meditație despre acceptarea de sine care te-ar putea ajuta:
Închide ochii și du-ți atenția în interiorul ființei tale. Înăuntrul tău, dincolo de bine și de rău, dincolo de judecăți, există o infinitate de posibilități.
Ia-ți câteva minute să reflectezi asupra zilei tale și să simți momentele când te-ai luptat și când ți-a fost greu. Concentrează-te pe aceste momente cu blândețe și atenție calmă, fără să încerci să le justifici sau să le găsești o explicație. Amintește-ți despre ele fără să le judeci sau să le învinovățești. Reflectează apoi la momentele din zi în care ai fost complet prezent și ai ascultat cu inima deschisă altă persoană și i-ai arătat compasiune, grijă și generozitate.
Acum adu-ți atenția asupra unui cuvânt sau a unei propoziii dint-un text sacru și vizualizează-l. Poate fi un cuvând simplu, precum „pace”, „dragoste” sau „compasiune”. Poate fi, de asemenea, o propoziție precum „Trăiește din toată inima sau în deplină acceptare” sau „Pacea care depșește orice înțelegere” ori „Natura tututor lucrurilor este schimbătoare”.
Încearcă să nu analizezi sau să nu te gândești prea mult, pur și simplu adu-ți atenția în jurul cuvântului sau a frazei care rezonează cu tine.
Atenția îți va zbura de nenumărate ori, dar redirecționez-o, cu calm, către cuvântul sau fraza pe care ai ales-o. Vor apărea alte gânduri care vor părea importante – nu te lupta cu ele, nu te împotrivi. Lasă-le să fie și adu-ți atenția înapoi, către cuvântul sau fraza aleasă.
Plantează cuvântul în conștiința ta așa cum plantezi o sămânță în grădină. Te poți vizualiza ca fiind un grădinar care face asta. De asemenea, te poți vizualiza smulgând din pământ orice cuvinte sau fraze negative care ies, asemenea buruienilor.
Pe măsură ce starea de calm se instalează, observă florile într-o multitudine de culori, cu parfumuri înmiresmate și cu o briză ușoară, creând un spațiu în care se instalează profund intuiția. O intuiție care permite manifestarea oricărui lucru așa cum este. Lasă ca această contemplare să te ajute să poți vedea viața cu acceptare și calm. Când ești pregătit, deschide ochi.
Te invit să plutim împreună în acest ocean al acceptării și al renașterii recunoștinței, aducând binecuvântări zilelor ce vor urma.
